Înțelegerea anatomiei mâinii

Anatomia mainii, Oasele mainii

  1. Anatomia Mainii | PDF
  2. Posted By Health Life Media Team on septembrie 26, Last Updated on septembrie 26, Mâinile umane sunt complexe și capabile de o gamă largă de funcții, inclusiv mișcări brute și fine ale motorului.
  3. Oasele mainii sunt: opt oase carpiene care sunt legate intre ele prin intermediul unor ligamente, cinci metacarpiene si paisprezece falange.
  4. Anatomia mainii 1.

Sus Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si mainii. Aceste oase sunt grupate in carpiene, metacarpiene si falange. Articulatia pumnuluicea mai complexa articulatie a corpului, este formata din 8 oase carpiene grupate in doua randuri, avand miscari foarte limitate intre ele. De la radius spre ulna, randul proximal consta din osul scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. In aceeasi directie, randul distal consta in oasele trapez, trapezoid, capitat si osul cu carlig.

Anatomia Mainii

Toate oasele carpiene participa la functionarea incheieturii anatomia mainii cu exceptia osului pisiform, care este un os sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor.

Osul scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai vulnerabil la fracturi. Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al doilea si al treilea metacarpian, formand o unitate fixa. Toate celelalte structuri unitati mobile se misca in relatie cu unitatea stabila. Mana contine 5 oase metacarpiene. Fiecare metacarpian prezinta o baza, trunchi, gat si un cap. Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt si mai mobil.

Se articuleaza proximal cu osul trapez.

ciuperca durerii articulare

Celelalte 4 metacarpiene se articuleaza cu trapezoidul, anatomia mainii si osul cu carlig, la nivelul bazei. Fiecare cap metacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget. Mana contine 14 falange.

exercitii recuperare incheietura mainii

Fiecare deget contine 3 falange proximala, mijlocie si distala cu exceptia policelui care are doar doua falanage. Pentru evitarea confuziilor, fiecarui deget i se va spune dupa nume police, index, mediu, inelar si mic.

Pielea si unghiile Sus Pielea care acopera fata dorsala a mainii este diferita de cea care acopera palma.

Anatomia mainii

Pielea de pe fata dorsala a mainii este subtire si pliabila. Ea este atasata scheletului mainii prin tesut areolar larg in care se gasesc vene si vase limfatice. Acest fapt explica de ce edemul mainii se manifesta predominant pe fata dorsala. In plus, aceasta prindere larga a pielii o face mai vulnerabila la traumatisme si permite crearea unor bule locale. Pielea suprafetei palmare a mainii este unica, avand functii speciale.

Oasele mainii

Pielea palmara este groasa anatomia mainii nu la fel de pliabila ca cea de pe fata dorsala. Este atasata puternic de fascia subcutanata prin numeroase fibre verticale. Aceste caracteristici cresc stabilitatea pielii pentru ca functia de apucare sa fie realizata adecvat.

fascicul dureri articulare carpale

Pielea este mai ferm ancorata de structurile profunde la nivelul crestelor palmare; acest lucru are importanta clinica, cand se planifica incizia chirurgicala pentru a minimaliza contracturile pielii. In contrast fata de pielea fetei dorsale, pielea fetei palmare este vascularizata prin numeroase ramuri verticale mici, pornite din vasele digitale comune.

Anatomia mainii

De aceea, formarea bulelor palmare este limitata. In plus, pielea suprafetei palmare a mainii contine un numar foarte mare de receptori senzitivi, esentiali pentru functionarea normala a mainii. Unghiile reprezinta apendici speciali ai pielii derivati din epiderm.

Acestea cresc dintr-o matrice germinala localizata la baza falangei distale. Matricea unghiala situata distal fata de lunula, poarta numele de matrice sterila; este foarte bine vascularizata, lucru care ii confera culoarea roz.

Intreaga matrice anatomia mainii este in contact foarte strans cu periostul falangei distale; de aceea, este vulnerabila la leziuni in cazul unei fracturi a falangei. Fascia palmara si compartimentele profunde Sus Fascia palmara consta intr-un tesut fibros rezistent aranjat in fibre longitudinale, transverse, oblice si verticale.

tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliteranta

Fibrele longitudinale isi au originea la nivelul articulatiei pumnului din tendonul longitudinal palmar, cand acesta exista.